| 1.
|
REL'IGIE, religii, s.f. 1. Sistem de credinţe (dogme) si de practici (rituri) privind sentimentul divinităţii si care îi uneste, în aceeasi comunitate spirituală si morală, pe toţi cei care aderă la acest sistem; totalitatea instituţiilor si organizaţiilor corespunzătoare; confesiune, credinţă. ♦ Fig. Crez, cult. 2. Disciplină predată în scoală, având ca scop educarea si instruirea elevilor în spiritul religiei (1) date. - Din fr. religion, lat. religio, -onis, germ. Religion.
Sursă
: DEX'98
(19177)
- thiess |
| |
| 2.
|
REL'IGIE s. v. cult. Sursă
: Sinonime
( 205956)
- siveco |
| |
| 3.
|
REL'IGIE s. v. crez.Sursă
: Sinonime
( 205957)
- siveco |
| |
| 4.
|
rel'igie s. f. (sil. -gi-e), art. rel'igia (sil. -gi-a), g.-d. art. rel'igiei; pl. rel'igii, art. rel'igiile (sil. -gi-i-)
Sursă
: DOR
(277903)
- siveco |
| |
| 5.
|
REL'IGI//E ~i f. Credinţă în existenţa unei forţe supranaturale (care implică un ansam-blu de acte rituale) si adorarea ei. [G.-D. religiei; Sil. -gi-e] /<fr. religion, lat. religio, ~onis, germ. Religion
Sursă
: NODEX
(351228)
- siveco |
| |
|
|